Criza

interesant nu?

Scrisoare catre profesori!

Dragi profesori,

Pentru a intelege aceasta scrisoare in toata profunzimea ei, este necesar un autoreglaj din partea fiecarui profesor. Doresc din suflet, ca incepand din acest moment, sa iesiti din mintea dumneavoastra, sa nu mai ganditi, sa lasati procesele gandirii si judecatile sa doarma, sa uitati pentru cateva minute tot trecutul dumneavoastra. Deveniti, pentru cateva momente, o noua persoana. Activati empatia, compasiunea si mariti nivelul de implicare sufleteasca(emotionala) pentru un efect optim.

Va astept….1 minut.

Acum puneti-va in papucii unui psiholog care este asezat pe scaunul lui de la birou, relaxat si este gata sa asculte vorbele unui student(trecut prin cele 12 clase), despre faptul ca, dupa parerea lui, si-a dat seama ce se intampla.

Cu grija scriu aceste cuvinte, pentru ca vreau sa pastrez o relatie de interdependenta cat mai curata intre mine si voi.

Sincer, ma simt frustrat, pentru ca in acesti doisprezece ani de viata, scoala, sistemul de invatamant, profesorii nu m-au invatat decat 3 lucruri: sa memorez, sa reproduc ce am memorat si sa ma supun autoritatii. Mai pe scurt, am devenit un model de sclav. Am invatat de la voi ca e bine sa “inveti” cat mai mult, ca sa ajung departe. Departe insemnand sa am un job si o familie. Aceasta este programarea, acesta este tiparul, acestea sunt standardele. Daca ma supun standardelor, am garantat o viata de la decenta in sus. Totul este bine si frumos, iau note mari, memorez, reproduc pe hartie, memorez, reproduc oral, memorez si iar reproduc ca dupa un an sa uit totul. Nu am voie sa gandesc, sa inovez, pentru ca mi se baga cartoful, necuratat, in gura!

 

In clasa a 2a, a 3a sau a 5a, cand am vrut sa spun ceva, din mine, din imaginatia mea, colegii au ras de mine iar dumneavoastra ati ras impreuna cu ei ca fiind ceva nesemnificativ. Dar dumneavoastra nu ati stiut ca lumea mea, firava si in plina dezvoltare, de atunci s-a zdruncinat cu totul! De atunci, din acel moment, probabil ca nu am mai zis nimic niciodata pana la facultate. Sau daca am zis, pumnul in gura tot l-am primit. De ce l-am primit? Pentru ca nu a existat empatie. De ce ? Pentru ca mintea nu stie ce inseamna empatie, ea are multe cunostinte si se mandreste cu asta. Ego-ul se umfla in pene pentru ca stie foarte multe! Astfel, identificandu-te cu mintea, draga profesore, plina de rationamente incurcate bolnave, nu ai mai tinut cont de mine, micul elev care din imaginatia mea bogata am spus o “prostie”. Nu mai ai puterea sa creezi acel spatiu interior de a te gandi ca poate mi-a trebuit 4 zile sa-mi fac curaj si sa o spun cu glas tare. Si atunci eu ce sa cred? Ca de fapt, parerile mele sunt numai “prostii” si ca de acum inainte, cel mai bine pentru mine, ca sa nu mai sufar, este sa memorez alte pareri ai altor oameni. Si atunci e bine. M-am programat. Te simti si tu bine ca m-am “cumintit”, ca “invat”, deci ca s-a adaugat inca un mic sclav pe lista ta cu care te vei mandri la alti colegi de ai tai si eventual la parinti.

De ce oare profesorii sunt din ce in ce mai duri si nepasatori pe masura ce elevul creste? Se zice ca profesorii de la liceu sunt mai severi decat cei din generala, iar cei de la facultate nu le mai pasa deloc de studenti. Intra in clasa, isi fac treaba si gata. Nu oare pentru ca elevul incepe sa se invete sa fie si mai sclav, si mai programat, si mai infundat in realitatea faptului ca lumea e rea, nepasatoare si viata e grea? Profesorul stie ca asa evolueaza elevul asa ca este pregatit dinainte. De aceea devine si elevul rau! Normal ca devine din ce in ce mai rezistent la palme din ce in ce mai puternice, e ca o pregatire, pentru ca mai incolo sa devina si el la fel, si mai rau daca se poate! Este o crima ce se intampla in acest sistem! De ce sa se deterioreze natura umana in halul asta?

 

Vreau sa va marturisesc ca dupa jumatate de an de introspectie, mi-am dat seama ca sunt condus. Eu nu-mi conduc propria viata. Sunt manipulat si condus de societate. Condus de standardele impuse de parinti si profesori care, din pacate, si lor le-a fost “spalat” creierul pe masura ce au crescut. Asta se numeste programarea sociala. Slava Domnului ca m-am trezit! Atatia copii sufera din cauza ca profesorii lor nu isi au problemele de ordin psihologic rezolvate. Iar copii dau vina pe ei insisi si uite asa se incuie cate o comoara cu potential urias in interiorul lor.

 

Jur, acum, ca imi pare rau pentru tine ca esti asa. Si tu ai fost mic prichindel care ai trecut prin acest sistem de invatamant. Si tu ai avut sau inca ai dramele tale care lasa urme. Lasa rani adanci. Problema este ca aceste rani adanci, din umbra ta, creeaza proiectii pe “ecranele” tinerilor din ziua de azi. Si astfel ii ranesti si pe ei, in mod inconstient. Pacat ca acele teste psihologice de care dai, pe parcursul “drumului” de a deveni profesor, nu sunt mai elaborate, mai patrunzatoare.

VOI, PROFESORILOR, TREBUIE SA FITI SANATOSI MINTAL SI SUFLETESTE PENTRU A PUTEA EDUCA SANATOS.

Scoala educa. A educa inseamna a invata din interior. Viata este mult mai mult decat memorarea. Memorarea mecanica trebuie combatuta. Ea este buna numai copiilor de 5,6,7,8 ani care nu au complet dezvoltate functiile si procesele gandirii, a memoriei si a perceptiei.

Dragi profesori de matematica si de profil real, impuneti memorarea logica! Daca pentru voi totul este atat de logic, clar si simplu, spuneti si elevilor asta. Explicati de 5 ori daca este nevoie, intrebati FIECARE elev daca a inteles, chiar daca merge greu! Pana la urma dumneavoastra ati decis sa fiti profesor, de ce nu incercati sa fiti cel mai bun si motivant din scoala? Adoptati noi strategii de a explica teorii si formule. INOVATI! Inainte de toate impuneti motivatia si abea apoi exact ceea ce trebuie invatat. Vorbiti despre matematicieni/fizicieni/chimisti/informaticieni renumiti. Asta este pasiunea voastra! Impartasiti-o! Povestiti elevilor vostri cum ati ales aceasta disciplina. Fi-ti cat mai umani. Lasa-ti deoparte autoritatea. Cand credeti ca faceti tot ce va sta in putinta, si vedeti ca inca sunt elevi care nu invata la materia voastra, de abia aceia merita 2 sau 4(ce nota mica va caracterizeaza).Dar nu incetati, vorbiti cu ei…

In fiecare zi straduiti-va sa fiti un profesor mai bun! Daca simtiti ca nu asta este vocatia dumneavoastra, atunci iesiti din invatamant. Luati-o la sanatoasa!

Dragi profesori de limbi straine, vreau sa va spun ca dupa opt ani de limba franceza, nu stiu mare lucru. Stiu doar sa citesc si sa zic: “Bonjour”, “Je m’appelle Costel”, “Comment t’appelle tu?”, “Je cava bien”, si “Je suis 20 ans”, ATAT! De aici se poate concluziona ca nu prea mi-a placut, daca nu s-a lipit deci nu e de mine limba franceza.

 

Acum 2 saptamani am inceput sa ascult muzica franceza, si fara sa vreau a inceput sa-mi placa. Nu-mi vine sa cred faptul ca urechile mele sunt induiosate si vesele atunci cand o ascult pe Alizee sau muzica traditionala franceza. La fel s-a intamplat si cu limba italiana. Deja am inceput sa invat SINGUR aceasta limba. Imi plac si traditiile Italiei. Acum vreau sa invat franceza pentru faptul ca suna frumos si-mi place si normal, sigur imi va fi de folos!
Acum vreau in mod natural sa invat! Pentru ca aceste limbi sunt frumoase! Nu pentru ca voi avea nevoie de ele. Acestea sunt doar 2 exemple! Am inceput AUTOEDUCAREA!

“Nu am vrut ca educatia mea sa stea in calea invataturii mele!”

DUPA 12 ANI DE SCOALA, AM INCEPUT AUTOEDUCAREA PENTRU CA NUMAI ASA POT SA MA EDUC CU ADEVARAT!

Doamnelor si domnilor profesori de limbi straine, sfatul meu (in cel mai umil mod) este sa incepeti prin a motiva elevii sa le placa limba respectiva. Inainte de toata gramatica si acele texte plictisitoare din manual, puneti-le muzica, prezentati-le traditiile tarii respective. Vizionati impreuna filme. Modul natural de a invata este de la general la particular. Intai si intai prezentati totul in ansamblu, apoi treceti la amanunte. Daca din prima le puneti pe tabla gramatica grea a limbii respective, pai NORMAL CA INTERVINE PLICTISEALA! Si de aici note proaste deci “elevi prosti care nu invata”.

Daca aceasta este vocatia dumneavoastra, de profesor, dati tot ce este mai bun din voi fara prejudecati!

Memorarea este buna dar numai in cantitati mici. Nu trebuie ca tot invatamantul sa se rezume la memorare. Practic cel mai bun elev din clasa stie sa memoreze cel mai bine. Laudele ii apartin. Este cel mai bun sclav din clasa! Sef de promotie? Sclavul numarul 1!

Unde sunt profesorii care predau despre inteligenta emotionala? Unde sunt aceia care explica elevilor ce este personalitatea umana si cum functioneaza ea? Despre hobby-uri, despre afaceri online si offline pentru ai pune pe elevi pe picioarele lor financiar si nu sa devina sclavii unor banci sau a unor companii multinationale. De ce sa-mi vand sufletul pentru traiul unei companii care oricum, este efemera?

Viata este mult mai mult decat situatia de viata. Si asta ne-o dovedeste realitatea faptului ca exista bogati nefericiti si saraci fericiti in acelasi timp.

Voi compuneti acest sistem. Schimbarea incepe de la voi, apoi la noi, si de la noi, mai departe.

 

Schimbarea dumneavoastra face posibila schimbarea a sute de generatii.

Dragi profesori, va compatimesc si va sustin din toata inima sa schimbati acest sistem corupt. Aveti grija de elevii vostrii. Ei prezinta o mica responsabilitate. Ei va vor conduce!

 

“Fiti voi schimbarea ce vreti sa o vedeti in lume”- Mahatma Ghandi

Cu respect, elevul vostru

Preluare de pe net!

Aha! M-am prins

Aha! M-am prins

Era frumoasă, păru-ntins
cădea catifelat pe umeri
şi flori în păr să le tot numeri
şi îmi zâmbea, dar nu m-am prins.

Era frumoasă, un pretins
moment solemn purta sub gene.
Eu o priveam cumva alene,
ea tot zâmbea, dar nu m-am prins.

Era frumoasă, ce încins
se anunţa atunci momentul.
Crepa de agitat cimentul,
ea transpira, dar nu m-am prins.

Era frumoasă, dinadins
se atingea uşor pe buze.
Credeam că vrea să se amuze
şi-am stat pe loc şi nu m-am prins.

Într-un final ea m-a cuprins
şi-atunci, având o revelaţie,
am spus, trădat de oscilaţie,
cu sunet stins: “Aha! M-am prins.”

Graur Adrian – Bistrita

Aşa dozez relatia

Venisem cam târziu
La prima întâlnire.
Ce-am spus nici nu mai ştiu,
Citeam în ochi iubire.

I-am spus, sentimental,
Expresia aia veche,
Luat fiind de val,
În şoaptă, la ureche.

Când fata luase foc,
I-am spus că e frumoasă,
Cu zâmbet de escroc
Ce-a prins ceva în plasă.

Apoi, neaşteptat,
Când se muşca de buze,
În grabă am plecat,
Rostind pe fugă scuze.

O lună m-am ascuns,
Ca omul care-nşală,
Dar fata m-a ajuns
Să-mi ceară socoteală.

Îndată i-am rostit,
Din prima, explicaţia,
Cu glasul răguşit:
“Aşa dozez relaţia”.

Graur Adrian – Bistrita

 

De dragul acestei iubiri

De dragul acestei iubiri…
domneşte în mine tăcerea;
te sorb inocent din priviri
şi-ascund adorarea, durerea.

De dragul acestei iubiri…
ne plouă uşor cu petale
suave de albi trandafiri
pe-alei de mister, ireale.

De dragul aceste iubiri…
te ţin cu tandreţe de mână;
roşeşti de timidă, te miri
de focul din clipa stăpână.

De dragul acestei iubiri…
ne pierdem în zâmbete calde; 
frumoase şi vii amintiri
se lasă în vis să ne scalde.

De dragă ce-mi eşti mă opresc
şi-aştept să păşim înainte
şi-mi pare acum că-i firesc
iubirea să n-aibă cuvinte.

De drag cum îţi sunt mă atragi
în zbor către zările-albastre;
În viu curcubeu fluturi dragi
se-alătură tainelor noastre.

De dragul acestei iubiri…
topiţi ne privim şi ne pare
că-n toiul acestei simţiri
nu-i loc de vreun semn de-ntrebare..

Plutim surâzând. Ce mărunt
e totul şi lumea întreagă!
De drag şi copil cum îţi sunt,
de dulce cum eşti şi de dragă.

Graur Adrian – Bistrita

 

 

Planul Google de dominare a Internetului!

Alex Jones dezvăluie Planul Google de dominare a Internetului

Actul de distrugere a Neutralităţii Internetului, semnat cu Verizon, este doar începutul planului Google de a ucide Internetul deschis şi liber, ca parte a agendei de a obţine controlul absolut asupra Net-ului, şi a elimina site-urile media independente de jurnalism, radio şi televiziune – pentru totdeauna!

Acordul dintre Google şi Verizon, pentru a accelera doar un anumit tip de conţinut pe Internet, deschide uşa către sterilizarea completă a Web-ului ca forţă de schimbare politică. Sub planul de preluare al Google, Internetul va începe să semene cablului TV, vocile independente fiind oprite, iar întregul internet va fi cumpărat de către corporaţiile media transnaţionale.

Oamenii care vor dori să aibă un simplu blog, vor fi taxaţi peste posibilităţile lor de a plăti, iar posturile radio şi TV online, vor înceta să mai existe, toate fiind înghiţite de către Steaua Morţii[aluzie la filmul Războiul Stelelor] a corporaţiilor transnaţionale.

Adevărata neutralitate a internetului, înseamnă că media independentă care oferă conţinut real, filtrând şi demascând minciunile mass-mediei oficiale, poate să concureze cu giganţi ca ABC, CBS şi CNN. Pactul Google-Verizon o să schimbe asta, şi va elimina orice există în afara Mass-mediei Oficiale’ !!!

Un internet care nu mai este Neutru, înseamnă că nişte companii cum ar fi AT&T, Comcast, Verizon şi Google, vor putea transforma internetul în cablu-tv,  şi tot ei vor alege ‘învinşii şi învingătorii’ online, scrie Josh Silver. “O problemă doar pentru tocilararii de pe internet? Ai vrea tu. Toate serviciile telefonice, video, radio, şi altele, vor fi în curând transmise prin intermediul unei conexiuni de internet. A ucide Neutralitatea Internetului, ar fi sfârşitul potenţialului revoluţionar în care orice site se poate comporta ca o reţea de radio-tv. Ar fi sfârşitul oportunităţii de a accesa informaţii corecte de la mass-media alternativă, şi de a scăpa de controlul şi manipularea corporaţiilor media”

Acordul va împărţi Internetul într-o autostradă cu taxă, în care cine va dori să obţină servicii şi viteze satisfăcătoare, va fi obligat să plătească substanţial.

Pactul va da putere lui Google şi marilor ISP[provideri de internet], să blocheze site-uri inclusiv din reţelele wireless, însemnând că site-urile PrisonPlanet şi Infowars vor ‘rămâne în întuneric’ pentru milioane de oameni.

Odata ce criticile la adresa Google, vor fi reduse la tăcere, compania îşi va putea continua planul CIA de a scana toate conturile FaceBook, Twitter, blogurile şi site-urile, pentru toate tipurile de informaţii lăsate de utilizatorii individuali, în dorinţa de a “prevedea viitorul”  cu programe software specializate pe făcut predicţii – iar scopul final este ca aceste informaţii obţinute, să fie folosite pentru a obţine un CONTROL TOTAL asupra vieţilor şi comportamentului oamenilor de pe întreaga planetă !!!

CEO-ul Google, Eric Schmidt, a anunţat că Google împreună cu CIA, sunt destinate să devină Entitatea Finală BIG BROTHER, care va cunoaşte atâtea despre utilizatorii săi, încât motorul de căutare va putea să-i “ajute” să-şi planifice viaţa, prin monitorizarea constantă a locaţiei lor, cu ajutorul dispozitivelor mobile inteligente, şi le vor sugera unde să se ducă şi ce să facă.

NU există nicio îndoială că Google este una din corporaţiile din fruntea maşinăriei sinistre a guvernului SUA, care va folosi Cyber Security Act[Legea securităţii cibernetice], ca pretext pentru a ucide Internetul liber, lucrând deja de ani de zile alături de NSA şi CIA.

Scandalul recent despre implicarea vehiculelor companiei în accesarea neautorizată a informaţiilor utilizatorilor reţelele de internet wi-fi, şi crearea de hărţi legate de activitatea lor pe internet şi locaţia fizică în care se află, a ridicat serioase întrebări în privinţa abuzurilor Google.

Preluare de pe http://oasteadigitala.com si http://www.infowars.com/google-plans-to-kill-web-in-internet-takeover-agenda/

Nu ne vindem tara?

DINU C. GIURESCU: “Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre”

Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.

Eu sunt din Vlaşca mai întâi, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din România, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România. Ce facem? Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul – tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îl înscriu cu două-trei semne acolo, într-o listă şi, în felul acesta, am robotizat întreaga Românie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin României. Aparţin unor sigle, unor numere înscrise… E trist!

Aşadar, ce se întâmplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se înscrie în două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a României şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca români. Am să enumăr câteva argumente:

Primul: regiunile de dezvoltare, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km² , taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.

Al doilea: statutul minorităţilor care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în Transilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.

Al treilea argument: legea arhivelor, în speţă întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.

Al patrulea argument: legea educaţiei. Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi! Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decât atâta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce înseamnă legea educaţiei europene… Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, în realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată înainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.

Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria românilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.

Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării, personalităţile marcante… În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? În cazul cel mai bun, dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.

Al şaptelea argument: am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.

Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este. Nu mai există, pur şi simplu.

În al nouălea rând: desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.

În al zecelea rând: reforma sistemului sanitar, care poate să ducă foarte departe, spre dezastru.

Peste toate – şi cu asta am terminat – vine anularea Parlamentului. Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.

Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătrân. Judeţele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au întărit doar. Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, urâtă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noi le desfiinţăm.

Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă – căci frunza este acum un simbol – să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, încă o dată, înscris, printr-un indicativ numeric, într-o listă. Acest tip de om nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, în străinătate, şi să se îmbrace bine. Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă. Prin desfiinţarea judeţelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo. Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi. De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? În raionul Stalin din Bucureşti?

Se vehiculează teoria că noi am ajuns în Transilvania prin secolul XII-XIII… Asta este o veche temă de propagandă: neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea. În Ardeal, însăşi constituirea voievodatului Transilvaniei în cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea când românii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (aşa cum a fost voievodatul Ţării Romaneşti).

Cât priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, în momentul în care a încorporat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Iar mai târziu, când Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reînfiinţat toate judeţele. Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Atât de puternică era instituţia, încât Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867.

Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii româneşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie: România este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă în momentul în care, în conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria românilor ca materie de învăţământ, sau când cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt români. Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni în derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5.

Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele României, să ne întoarcem în 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar în anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aş spune cel mai urât, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a României. E vorba de Legea nr. 5 din 1950, cea care desfiinţa judeţele României, şi o făcea sub conducere sovietică. Astăzi, la Punctul de Întâlnire am adus un extras:

„Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române. În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. Articolul 1”… Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce oferă astăzi ca motivaţie, regimul Băsescu-Boc. Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor.

Iată aşadar ce spune acest articol 1:„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE.
Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:…”

Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma. Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării. Statul de astăzi nu mai apară România. Statul de astăzi apară pe altcineva, dar nu obştea românească.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU. „Nu!” – la ceea ce se pregăteşte în momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră din totdeauna.

Autor: Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

preluare de pe mail!

Poate vreti sa vedeti si asta!

TU ai vinde Naţionala de Fotbal pentru spălarea imaginii unei corporaţii?

Bine, la noi in tara se vinde orice, indiferent daca mor oamenii, e un genocid cum nu sa mai vazut, deoarece NEAMUL PROST, vrea sa se imbogateasca!

 

Florin Zamfirescu: “În martie, ţara va fi în picioare!”

 Foto: Karina Knapek / Intact Images

Actorul crede cu tărie că suntem din afară conduşi, şi nu spre binele nostru (Autor Dana Androne) – preluare de pe mail!

“Până la ce os să ne ajungă cuţitul ca să ne trezim, să ne dăm seama ce ar fi bine pentru noi?”, se întreabă ro­mâ­nul Florin Zamfirescu. Aflat la amurgul vieţii, nu se mai teme să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă acest adevăr are ceva criminal. ● Jurnalul Naţional: Nichita Stă­nescu spunea: “Dragii mei, feriţi-vă să aveţi dreptate prea repede, prea devreme, ca să aveţi la ce visa…”. Se pare că tot visăm de 20 şi ceva de ani încoace!● Florin Zamfirescu: Da, aşa e. Tot Nichita zicea că cel mai periculos e adevărul, iar cel mai important e drumul spre adevăr, fiindcă adevărul are ceva criminal. Toţi guvernanţii noştri, din ’90 încoace, au dat întruna dovadă de multă inteligenţă. Prin eşecurile repetate pe care le traversăm, toată lumea crede că guvernanţii noştri, de-a lungul vremii, erau proşti. Dar eu cred că au fost şi sunt extrem de in­te­ligenţi, numai că sunt rău in­ten­ţio­naţi. Acest lucru e vizibil cu ochiul liber. Sunt an­gajaţi să distrugă tot ceea ce în­seam­nă această ţară. Nu întâmplător României i se spune Grădina Maicii Domnului, nu întâmplător Prinţul Charles desco­peră Transilvania şi habar n-avem câte mai avem de vânzare şi cât de repede se vând! Şi nu este din prostie. De fapt, este subordonarea unor comandamente exterioare. Cred că soarta noastră e pecetluită. O spun la sfârşit de viaţă, chiar nu-mi pasă cât mai am de trăit, chiar nu vorbesc pentru mine. Am copii, nepoţi, prieteni şi poate, cel mai important lucru, am studenţi. Nu puţini! Sunt o comoară de talente. ● Au vreo şansă în România? ● Ca artişti au, dar ca români… Duplicitatea discursurilor politice este din ce în ce mai vizibilă. Se spune una, se gândeşte şi se lucrează alta. Mi-a fâlfâit acest gând atunci când Petre Roman a declarat că industria României este o grămadă de fier vechi. Hai să o lichidăm! CAP-urile au fost nişte prostii, hai să le lichidăm! S-a sfărâmat totul! S-a început cu COMTIMUL. Dintr-o dată n-a mai fost bun! Preţurile erau atât de mici, încât s-au vândut în neştire apartamente, pământuri etc. Pe urmă a fost planul diabolic: “Ia-ţi cu buletinul ce împrumut doreşti!”. După ce oamenii s-au îndatorat în prostie, agăţaţi fiind de poftele lor de a avea o casă sau o maşină, n-au acţionat cum îi în­văţaseră străbunicii, să “nu se întindă mai mult decât le e plapuma”. Regatul României● Am ajuns să ne vindem şi că­ma­şa de pe noi? ● Da. Am ajuns să spunem la 70.000 de oameni că nu le mai dăm indemnizaţia pentru copii sau că nu le mai dăm ajutorul social tocmai acelora care nu-şi mai pot plăti datoriile. Şi tot nu vedem cu ochiul liber ce se întâmplă? Şi tot nu vedem că sfatul “cui nu-i place aici, să plece” ur­mă­reşte acelaşi lucru: depopularea spaţiului. Era o poveste cu trenul care nu mai avea cărbuni. Oamenii au fost sfătuiţi să pună, pe foc, lemnul din tren – scândurile, podelele… În cele din urmă, s-au terminat şi lemnele, iar trenul a  ajuns un schelet de fier. Cam asta ni se întâmplă nouă. Dacă nu vrei, nu înţelegi ceea ce se urmăreşte. ● Oamenii vor să înţeleagă, au ieşit în stradă! ● Sunt bucuros că oamenii au început să se trezească. Totuşi, o popu­laţie de 20 de milioane nu poate fi neglijată, nu poate fi nici stârpită brutal. Ea poate fi stârpită prin Codex Alimentarius, prin vaccinuri. Treptat, cu răbdare, poate fi decimată. Dacă s-a răbdat o sută de ani, de ce nu s-ar mai răbda încă 25? Planul de decimare este a la long. ● Cele 20 de milioane de români se vor trezi brusc? ● Lumea să nu creadă că Piaţa Universităţii este formată doar din 50 de demenţi sau de disperaţi care stau acolo în frig şi urlă. Piaţa Universităţii este formată acum din 20 de milioane de oameni care nu pot veni, care nu pot sta acolo. Cred că prin martie toa­tă ţara va fi în picioare! O să ve­dem ce se va întâmpla… Acum se vând toate sistemele energetice ale Ro­mâniei cu condiţia să mai primim nişte bani cu împrumut, ca să ne mai ajungă un an. Şi tot nu se vede cu ochiul liber?! Toţi suntem conduşi din afară, şi nu conduşi spre binele nostru. Nimeni nu doreşte binele nostru. ● Ar trebui noi să ne dorim binele! ● Sper să o şi facem. Suntem sub un blestem, cred că mult mai vechi decât acela fiindcă ne-am împuşcat conducătorul în ziua de Crăciun… Răul vine dinăuntru. Cozile de topor provin din pădure…● Credeţi în monarhie? ● Acum 20 de ani, când glasuri firave strigau “Regele Mihai!”, glasuri vânjoase din eşalonul doi, în frunte cu Ion Iliescu, spuneau: “Ce să caute un rege? Să vină aici, să-şi ceară ave­rile?”. Şi regele a fost întors de la aeroport. Pe urmă, Iliescu a recunoscut că a fost o greşeală, că ne-am temut degeaba, pentru că e foarte bătrân… Acum 20 de ani era bătrân?! Şi iată că trăieşte şi acum. Ar fi uşor să ne închipuim cum ar fi România astăzi dacă ar fi fost regat. Ei, n-am vrut-o, pentru că răul vine dinăuntru. ● Binele cu forţa nu se poate face! ● Categoric. Eu totuşi sper în trezirea noastră. Monarhia este o instituţie care asigură o stabilitate, asigură o mândrie, asigură o relaţie internaţională de excepţie. Trebuie să se înţeleagă că monarhia nu face politică! Ea este deasupra şi veghează bunul mers al ţării unde există. Era o vorbă cândva, pe vremea Regelui Carol: “regele şi dorobanţul”. Do­robanţul era cel care apăra graniţele ţării, iar regele era în frunte. Nu se vrea să se ştie că, de-a lungul istoriei, când regele era prins, războiul era pierdut. Iată motivul pentru care imnul regal începe cu “Trăiască, regele!”. Un stat căruia i se ia regele este decapitat! Iată câtă importanţă are acest cap încoronat pentru o ţară unde există monarhie. Asta s-a întâmplat, în 1947, cu România. De asta umblăm ca muştele fără cap. Pentru că suntem decapitaţi din 1947. La noi se confundă democraţia cu vacarmul. Am voie să vorbesc şi spun tot ce-mi trece prin cap. Fără să bag de seamă că n-am ce spune şi nu am bunul simţ să tac. Îl acuz din toată inima mea pe Emil Constantinescu fiindcă nu a permis să se explice popu­laţiei ce însemnează monarhia. Ce fac eu acum într-un articol pe care-l citeşte poate o mână de oameni ar fi trebuit să facă Emil Constantinescu. Să vorbească despre ce ar fi însemnat dacă ţara noastră ar fi fost condusă de monarhie. Şi atunci se putea face un re­ferendum. Oamenii ar fi fost lă­muriţi, nu forţaţi. Vă garantez că sunt foarte mulţi oameni care cred în monarhie. Cât să mai aşteptăm? Până la ce os să ne ajungă cuţitul ca să ne trezim la realitate, să ne dăm seama ce ar fi bine pentru noi? Neamuri proaste● Nu suntem singurele muşte fără cap. Toată lumea e în derivă! ● S-a intrat în derivă când Monica Lewinsky şi-a analizat pata de pe rochie cu Bill Clinton. Preşedintele Statelor Unite a fost târât într-un proces murdar, jenant, care, de fapt, nu-i privea decât pe cei interesaţi să privească pe gaura cheii ce se în­tâm­plă în dormitorul vecinului. Nu era o problemă de stat, dar forţe oculte au început să-şi demoleze conducătorii. Şi încet-încet, după căderea Gemenilor, s-a instaurat un fel de control ACTA de care toată lumea vorbeşte acum. Se va ajunge la cipuri pe frunte sau pe gât sau pe înche­ietura mâinii, şi atunci mie îmi pare bine că sunt la sfârşitul vieţii. ● Suntem la limita subexistenţei, iar mall-urile apar ca ciupercile după ploaie. Unde-i logica?  ● Aceste mall-uri se pregătesc pentru viitoarele generaţii care vor veni şi care vor arăta că România este Gră­dina Maicii Domnului. Cu siguranţă nu noi vom fi aceia! Şi investiţiile cu bani europeni tot pentru viitoarele generaţii sunt. O ţară, când a fost cucerită, trebuie să fie şi gata de preluare! De ce să o construiască cei care vor veni? În acelaşi timp, românii sunt sărăciţi, disperaţi, alungaţi, omo­râţi. Încet-încet rămân mall-urile, dealul, valea, spaţiul mioritic care-i sublim. România are de toate! ● Mai avem onoare?  ● Nu. Eu am fost crescut prost. Bunicul îmi spunea: “Ai grijă, există neamuri bune şi neamuri proaste. Poate să aibă câte facultăţi vrei, dar cu neamul prost n-ai ce să faci!” Şi eu mă întrebam, fireşte, ce însemnează neamul prost? Din punctul bunicului de vedere, este acel neam care funcţionează după interesele proprii, care uită de cuvânt, de promisiune, de punctualitate, care uită de onoare şi funcţionează după propriile interese. De ani de zile, aud peste tot la noi expresia: “interesele ţării noastre sunt să…”. Dar eu nu pot fi de acord cu interesele ţării mele care a bombardat Iugoslavia, singura ţară vecină cu care nu aveam conflicte. Aşa cum a spus un mare actor de-al nostru, Vasile Niţulescu, atunci când văzuse o hartă într-o vitrină: “Dintre toţi vecinii noştri numai Marea Neagră ne iubeşte!”. Interesul ţării noastre este acum să nu mai vedem realitatea şi să fim de partea celui pe care noi îl credem mai puternic. Onoarea nu mai contează. Nici credinţa! Unde-i onoarea, unde-i demnitatea şi până la urmă unde-i adevărul?

OTRAVIREA VOITA A APEI

Video: „GASLAND” – OTRAVIREA VOITA A APEI. Un documentar despre METODA FRACTIONARII HIDRAULICE. Motivand exploatarea gazului, vor de fapt sa distruga panza freatica?

Pentru a vedea subtitrarea in limba romana apasati pe CC si alegeti ROMANA!

http://www.youtube.com/watch?v=iLal7aUqZRM

America e distrusa. SUA este impanzita de sonde de gaz prin fractionare hidraulica.
Localitati parasite, sonde si instalatii peste tot, pe pamanturile oamenilor, in spatele curtilor, cimitirelor, oraselor.

Se imprastie gaze otravitoare peste tot. Oameni bolnavi cu probleme neurologice de la chimicalele volatile folosite in procesul de extragere.
Apa otravita si toxica. Panzele freatice contaminate, rauri contaminate, pamanturi otravite, aer ucigator cu miros de iad.

Oamenii au incercat sa filtreze totusi aceasta apa care nu e buna nici de spalat. N-au reusit nici cu cele mai performante instalatii. Chimicalele au topit membranele de la filtre.
Cate o sonda pe km patrat. toata America ce impanzita. New Yorkul risca sa ramana fara apa.

Garda de mediu din Sua a ramas fara fonduri in urma acestui documentar.
Strategia corporatiilor este sa se miste rapid, fulger. Iar daca cineva vine cu obiectii sau cu acuze ca e poluare si apa este otravita, corporatia cere sa fie actionata in instanta si sa se prezinte dovezi din partea celor ce reclama. Adica un fel de vanare de vant. Si daca unltimul om va sta in fata lor trec peste el si sondeaza mai departe.

Procesul de extractie este laborios si cere o logistica formidabila. Sute de camioane fac un dute vino continuu. Se consuma resurse multe si se obtine nu mai mult de o “butelie de gaz”.
Aparent este o goana dupa resurse. Dar de fapt este lucrarea satanei de a parjoli pamantul.

Oameni ff bolnavi, animale care-si pierd parul, orase si localitati parasite, oameni tratati cu dispret si ironie………America anului 2010. Astazi este si mai rau si este pe cale sa se intample si la noi in Romania in 3 zone la inceput. Barlad-Vaslui, Dobrogea, Bihor, adica zonele cu cele mai mari panze de ape freatice de adancime care vor fi spurcate.

Zonele din România programate pentru exploatare prin fisurare hidraulică: BARLAD (VASLUI)
Voivozi (Bihor)
Tria (Bihor)
Baile Felix (Bihor)
Tulca (Bihor)
Adea (Arad)
Curtici (Arad)
Periam (Timis)
Biled (Timis)
Paulis (Timis)
Parta (Timis)
Buzias (Timis)
Crai (Timis)

Macin (Tulcea)
Babadag (Tulcea)
Capidava (Constanta)
Eforie (Constanta)
Costinesti (Constanta)
Vama Veche (Constanta)
Adamclisi (Constanta)

preluare de pe http://apologeticum.wordpress.com

 

ACTA

Protestele împotriva ACTA încep pe 11 februarie. În ce oraşe din România se pregătesc manifestaţii

Potrivit Access, aceste manifestaţii sunt organizate pentru a determina Parlamentul European să respingă proiectul. Protestele se vor desfăşura în mai multe ţări membrie ale Uniunii Europene, dar şi în state din afara ei.

Cei interesaţi trebuie să ştie că în România protestele vor avea loc în Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Aflaţi mai multe detalii despre acest eveniment aici (derulati pana in drepptul ROMANIA)

Textul ACTA în limba română. Vezi documentul integral!

 

CONSILIUL                             Bruxelles, 23 august 2011

UNIUNII EUROPENE                              (OR. en)

12196/11

Dosar interinstituţional: 2011/0166 (NLE)

WTO 256 PI 82 UD 168 DROIPEN 76 JUSTCIV 189 COPEN 174 MI 344

ACTE LEGISLATIVE ŞI ALTE INSTRUMENTE______________________________________

Obiectul:               Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele

membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația

______________ Elvețiană și Statele Unite ale Americii______________________________________

12196/11                                                                                                    DD/neg/ban

DG K                                                      RO

ACORD COMERCIAL DE COMBATERE

 

A CONTRAFACERII ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ

 

ȘI STATELE MEMBRE ALE ACESTEIA,

 

AUSTRALIA, CANADA, JAPONIA, REPUBLICA COREEA,

 

STATELE UNITE MEXICANE, REGATUL MAROC,

 

NOUA ZEELANDĂ, REPUBLICA SINGAPORE,

 

 CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ ȘI STATELE UNITE ALE AMERICII

 

PĂRȚILE SEMNATARE ALE PREZENTULUI ACORD,

 

LUÂND ACT de faptul că aplicarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuală este esențială pentru a susține creșterea economică în toate sectoarele industriale, cât și la nivel mondial;

 

LUÂND ACT, de asemenea, de faptul că proliferarea mărfurilor contrafăcute și a celor piratate, precum și a serviciilor care distribuie material prin care se încalcă drepturile subminează comerțul legitim și dezvoltarea durabilă a economiei mondiale, cauzează pierderi financiare semnificative pentru titularii drepturilor și pentru întreprinderile legitime și, în unele cazuri, furnizează o sursă de venit pentru criminalitatea organizată și prezintă, în plus, riscuri pentru public;

 

DORIND să combată această proliferare printr-o cooperare internațională consolidată și printr-o aplicare a legii mai eficace la nivel internațional;

 

INTENȚIONÂND să ofere mijloace eficace și corespunzătoare, care completează Acordul TRIPS, pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, ținând cont de diferențele dintre sistemele și practicile juridice respective;

 

DORIND să asigure faptul că măsurile și procedurile care vizează aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală nu devin ele însele obstacole în calea comerțului legitim;

 

DORIND să abordeze problema încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv cea care are loc în mediul digital, în special în ceea ce privește dreptul de autor sau drepturile conexe, într-un mod care realizează un echilibru între drepturile și interesele titularilor drepturilor, ale furnizorilor de servicii și ale utilizatorilor în cauză;

 

DORIND să promoveze cooperarea dintre furnizorii de servicii şi titularii drepturilor pentru a aborda încălcările relevante din mediul digital;

 

DORIND ca prezentul acord să acţioneze într-un mod care să sprijine atât activitatea internaţională de aplicare a legii, cât şi de cooperare din cadrul organizaţiilor internaţionale relevante;

 

RECUNOSCÂND principiile enunţate în Declaraţia de la Doha privind Acordul TRIPS şi sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a patra conferinţe ministeriale a OMC;

 

CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIŢII:

 

CAPITOLUL I

 

DISPOZIŢII INIŢIALE ŞI DEFINIŢII GENERALE

 

SECŢIUNEA 1

 

DISPOZIŢII INIŢIALE

 

ARTICOLUL 1

 

Relaţia cu alte acorduri

 

Nicio dispoziţie a prezentului acord nu are drept efect nicio derogare de la nicio obligaţie a unei părţi cu privire la oricare altă parte în conformitate cu acordurile existente, inclusiv Acordul TRIPS.

 

ARTICOLUL 2

 

 Natura şi domeniul de aplicare a obligaţiilor

 

(1)          Fiecare parte pune în aplicare dispoziţiile prezentului acord. O parte poate să prevadă în legislaţia sa o aplicare mai extinsă a drepturilor de proprietate intelectuală decât cea solicitată în cadrul prezentului acord, cu condiţia ca această aplicare să nu contravină dispoziţiilor prezentului acord. Fiecare parte este liberă să determine metoda corespunzătoare de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentului acord în cadrul propriilor sale sisteme şi practici juridice.

 

(2)          Nicio dispoziţie a prezentului acord nu creează vreo obligaţie privind distribuirea resurselor între aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală şi aplicarea legii în general.

 

(3)          Obiectivele şi principiile enunţate în partea I a Acordului TRIPS, în special la articolele 7 şi 8 se aplică, mutatis mutandis, prezentului acord.

 

ARTICOLUL 3

 

Relaţia cu standardele privind disponibilitatea şi domeniul de aplicare

 

ale drepturilor de proprietate intelectuală

 

(1)    Prezentul acord se încheie fără să aducă atingere dispoziţiilor din legislaţia unei părţi care reglementează disponibilitatea, achiziţionarea, domeniul de aplicare şi menţinerea drepturilor de proprietate intelectuală.

 

 (2)    Prezentul acord nu creează nicio obligaţie pentru vreo parte de a aplica măsuri atunci când un drept de proprietate intelectuală nu este protejat în temeiul actelor cu putere de lege şi a normelor sale administrative.

 

ARTICOLUL 4

 

Protecţia vieţii private şi divulgarea informaţiilor

 

(1)      Nicio dispoziţie a prezentului acord nu obligă vreuna dintre părţi să divulge:

 

(a)          informaţii a căror divulgare ar fi contrară legislaţiei sale, inclusiv actelor cu putere de lege care protejează drepturile privind viaţă privată sau care ar fi contrară acordurilor internaţionale din care aceasta face parte;

 

(b)                      informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legii sau ar fi, în alt mod, contrare interesului public; sau

 

(c)          informaţii confidenţiale a căror divulgare ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi, publice sau private;

 

(2)      Atunci când o parte furnizează informaţii scrise în temeiul dispoziţiilor prezentului acord,
partea care primeşte informaţiile se abţine, în conformitate cu legislaţia şi practicile sale, de la
divulgarea sau utilizarea informaţiilor în alt scop decât acela pentru care au fost furnizate, în afara
cazului în care dispune de consimţământul prealabil al părţii care furnizează informaţiile.

 

SECŢIUNEA 2

 

DEFINIŢII GENERALE

 

ARTICOLUL 5

 

Definiții generale În sensul prezentului acord și în absenţa unor dispoziții contrare:

 

(a)           ACCC înseamnă Acordul comercial de combatere a contrafacerii;

 

(b)          Comitet înseamnă Comitetul ACCC instituit în temeiul capitolului V (Acorduri instituționale);

 

(c)           autorități competente cuprind autoritățile corespunzătoare judiciare, administrative sau de aplicare a legii în conformitate cu legislația unei părți;

 

(d)          mărfuri de marcă contrafăcute înseamnă orice mărfuri, inclusiv ambalajul, care poartă, fără a fi autorizate, o marcă de comerț care este identică cu marca de comerț înregistrată în mod valabil pentru aceste mărfuri sau care nu se poate distinge în aspectele sale esențiale de o astfel de marcă de comerț și care încalcă astfel drepturile posesorului mărcii de comerț în cauză în temeiul legislației țării în care sunt invocate procedurile enunțate în capitolul II (Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală);

 

(e)           țară are același sens cu cel enunțat în notele explicative ale Acordului OMC;

 

(f)            tranzit vamal înseamnă procedura vamală căruia îi sunt supuse mărfurile transportate sub control vamal de la un birou vamal la altul;

 

(g)           zile înseamnă zile calendaristice;

 

(h)    proprietatea intelectuală se referă la toate categoriile de proprietate intelectuală care fac obiectul secțiunilor 1-7 din partea II a Acordului TRIPS;

 

(i)     mărfuri în tranzit înseamnă mărfuri în tranzit vamal sau transbordare;

 

(j)     persoană înseamnă o persoană fizică sau juridică;

 

(k)    mărfuri piratate înseamnă orice mărfuri care sunt copii realizate fără consimțământul

 

titularului dreptului sau al persoanei autorizate în mod corespunzător de titularul dreptului în țara de producție și care sunt realizate direct sau indirect pornind de la un articol în cazul în care realizarea copiei respective ar fi constituit o încălcare a unui drept de autor sau a unui drept conex în temeiul legislației țării în care sunt invocate procedurile enunțate în capitolul II (Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală);

 

 (l)     titularul dreptului include o federație sau o asociație care are statutul juridic de a revendica drepturi de proprietate intelectuală;

 

(m)   teritoriu, în sensul secțiunii 3 (Măsuri la frontieră) din capitolul II (Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală), înseamnă teritoriul vamal și toate zonele libere¹ ale unei părți;

 

(n) transbordare înseamnă procedura vamală căreia îi sunt supuse mărfurile transferate sub control vamal de la mijlocul de transport care le importă la mijlocul de transport care le exportă în interiorul zonei unui birou vamal care este atât biroul de import, cât și biroul de export;

 

(o)    Acordul TRIPS înseamnă Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, inclus în anexa 1C la acordul OMC;

 

(p)    OMC înseamnă Organizația Mondială a Comerțului; și

 

(q)    Acordul OMC înseamnă Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994.

 

¹       Pentru mai multă certitudine, părțile confirmă că zonă liberă înseamnă o parte de pe teritoriul unei părți, în care, în sensul drepturilor și taxelor de import, toate mărfurile introduse sunt considerate, în general, ca fiind situate în exteriorul teritoriului vamal.

 

CAPITOLUL II

 

CADRUL JURIDIC PENTRU APLICAREA

 

DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

 

SECŢIUNEA 1 OBLIGAŢII GENERALE

 

ARTICOLUL 6

 

Obligații generale cu privire la aplicarea legii

 

(1)    Fiecare parte se asigură că legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii care să permită o acțiune eficace împotriva oricărui act care ar încălca drepturile de proprietate intelectuală care fac obiectul prezentului acord, inclusiv măsuri de remediere eficiente destinate să prevină orice încălcare și măsuri de remediere care să constituie un mijloc de descurajare a oricărei încălcări ulterioare. Aceste proceduri sunt aplicate într-un mod care să evite crearea de obstacole în calea comerțului legitim și să ofere protecție împotriva folosirii lor abuzive.

 

(2)                      Procedurile adoptate, menţinute sau aplicate pentru a pune în aplicare dispoziţiile prezentului capitol sunt loiale şi echitabile şi prevăd o protecţie corespunzătoare a drepturilor tuturor participanţilor care fac obiectul acestor proceduri. Aceste proceduri nu trebuie să fie complexe sau să implice costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate.

 

(3)                      în cadrul punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului capitol, fiecare parte ia în considerare necesitatea proporţionalităţii între gravitatea încălcării, interesele părţilor terţe şi măsurile, măsurile de remediere şi sancţiunile aplicabile.

 

(4)                      Nicio dispoziţie a prezentului capitol se interpretează în sensul încât să solicite unei părţi ca funcţionarii săi să fie responsabili pentru acte efectuate atunci când îşi exercită îndatoririle oficiale.

 

SECŢIUNEA 2 PUNEREA ÎN APLICARE A SANCŢRJNILOR CIVILE¹

 

ARTICOLUL 7

 

Disponibilitatea procedurilor civile

 

(1)    Fiecare parte pune la dispoziţia titularilor de drepturi proceduri judiciare civile privind aplicarea oricărui drept de proprietate intelectuală, astfel cum se specifică în prezenta secţiune.

 

¹        O parte poate exclude brevete şi protecţia informaţiilor nedivulgate din domeniul de aplicare al prezentei secţiuni.

 

 (2)    În măsura în care orice măsură de remediere civilă poate fi ordonată ca urmare a procedurilor administrative cu privire la fondul unui caz, fiecare parte prevede că aceste proceduri sunt conforme cu principii echivalente, pe fond, cu cele enunțate în prezenta secțiune.

 

ARTICOLUL 8

 

Acțiuni în încetare

 

(1)          Fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea de a ordona unei părți de a înceta să încalce un drept și, printre altele, de a ordona acelei părți sau, după caz, unei părți terțe asupra căreia autoritatea judiciară relevantă își exercită competența, de a împiedica ca mărfurile care implică încălcarea unui drept de autoritate intelectuală să intre în circuitele comerciale.

 

(2)          Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentei secțiuni, o parte poate limita măsurile de remediere disponibile împotriva unei utilizări de către guverne sau de către părți terțe autorizate de un guvern, fără autorizarea titularului dreptului, la plata remunerației, cu condiția ca partea să se conformeze dispozițiilor din partea II a Acordului TRIPS care abordează în special o astfel de utilizare. În alte cazuri, se aplică măsurile de remediere din cadrul prezentei secțiuni sau, în cazurile în care aceste măsuri de remediere sunt incompatibile cu legislația unei părți, pot fi obținute hotărâri declarative și despăgubiri adecvate.

 

ARTICOLUL 9

 

Daune-interese

 

(1)          Fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea de a ordona contravenientului care, știind sau având motive rezonabile pentru a ști, s-a angajat într-o activitate de încălcare a drepturilor să plătească titularului dreptului daune-interese corespunzătoare în scopul de a compensa prejudiciul pe care titularul dreptului l-a suferit în urma încălcării. Pentru a determina valoarea daunelor-interese pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile judiciare ale unei părți dispun de autoritatea de a lua în considerare, printre altele, orice măsură legitimă a valorii pe care titularul dreptului o prezintă, care poate cuprinde pierderea profiturilor, valoarea mărfurilor sau a serviciilor care au făcut obiectul încălcării, măsurate la prețul pieței sau la prețul cu amănuntul propus.

 

(2)          Cel puțin în cazurile de încălcare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe și în cazurile de contrafacere a mărcilor de comerț, fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile, autoritățile sale judiciare să dispună de autoritatea de a ordona contravenientului să plătească titularului dreptului profiturile contravenientului care pot fi atribuite încălcării. O parte poate presupune că aceste beneficii corespund valorii daunelor-interese menționate la alineatul (1).

 

 (3)    Cel puțin cu privire la încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe care protejează
opere, fonograme, interpretări și execuții și în cazul contrafacerii mărcilor de comerț, fiecare parte
stabilește sau menține, de asemenea, un sistem care prevede unul sau mai multe din
următoarele elemente:

 

(a)           daune-interese prestabilite; sau

 

(b)          prezumții¹ pentru determinarea valorii daunelor-interese suficiente pentru a-l compensa pe titularul dreptului pentru prejudiciul cauzat de încălcare; sau

 

(c)           cel puțin pentru dreptul de autor, daune-interese suplimentare.

 

 

 

(4)          În cazul în care o parte prevede măsura de remediere menționată la alineatul (3) litera (a) sau prezumțiile menționate la alineatul (3) litera (b), se asigură că fie autoritățile sale judiciare, fie titularul dreptului are dreptul de a alege o astfel de măsură de remediere sau astfel de prezumții ca alternativă la măsurile de remediere menționate la alineatele (1) și (2).

 

(5)          Fiecare parte prevede ca autoritățile sale judiciare, după caz, să dispună de autoritatea de a ordona, la încheierea procedurilor judiciare civile privind încălcarea cel puțin a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a mărcilor de comerț, ca partea care are câștig de cauză să obțină plata de către partea care pierde a cheltuielilor sau taxelor judiciare și a onorariilor de avocat corespunzătoare sau a oricăror alte cheltuieli, astfel cum se prevede în legislația părții respective.

 

¹       Prezumțiile menționate la alineatul (3) litera (b) pot include o prezumție conform căreia valoarea daunelor-interese este: (i) cantitatea mărfurilor care încalcă dreptul de proprietate intelectuală în cauză al titularului dreptului și alocat de fapt unor persoane terțe, multiplicat cu valoarea profitului per unitate de mărfuri care ar fi fost vândute de titularul dreptului dacă nu ar fi avut loc niciun act de încălcare; sau (ii) o redevență rezonabilă; sau (iii) o sumă forfetară pe baza unor elemente cum ar fi cel puțin valoarea redevențelor sau a taxelor care ar fi fost datorate dacă contravenientul ar fi solicitat autorizarea de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză.

 

ARTICOLUL 10

 

Alte măsuri de remediere

 

(1)          Cel puțin cu privire la mărfurile piratate și la mărfurile de marcă contrafăcute, fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile, la cererea titularului dreptului, autoritățile sale judiciare să dispună de autoritatea de a ordona distrugerea unor astfel de mărfuri, cu excepția unor circumstanțe excepționale, fără niciun fel de despăgubire.

 

(2)          Fiecare parte prevede, în continuare, că autoritățile sale judiciare dispun de autoritatea de a ordona ca materialele și instrumentele care au fost folosite în principal la fabricarea sau crearea acestor mărfuri să fie, fără întârziere nejustificată și fără niciun fel de despăgubire, distruse sau îndepărtate din circuitele comerciale astfel încât să se reducă la minimum riscurile unor

 

noi încălcări.

 

(3)     Oricare dintre părţi poate prevedea ca măsurile de remediere descrise la prezentul articol să
fie executate pe cheltuiala contravenientului.

 

ARTICOLUL 11

 

Informații referitoare la încălcarea unui drept

 

Fără să aducă atingere legislației sale care reglementează privilegiile, protecția confidențialității surselor de informații sau prelucrarea datelor cu caracter personal, Oricare dintre părţi prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea, la cererea justificată a titularului dreptului, să ordone contravenientului real sau, eventual, contravenientului presupus, să furnizeze titularului dreptului sau autorităților judiciare, cel puțin în scopul colectării de dovezi, informații relevante, astfel cum se prevede în actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile, pe care contravenientul real sau presupus le deține sau le controlează. Astfel de informații pot include informații privind orice persoană implicată în orice aspect al încălcării, reale sau presupuse și privind mijloacele de producție sau canalele de distribuție ale mărfurilor sau serviciilor vizate, inclusiv identificarea persoanelor terțe despre care se presupune că sunt implicate în producția și distribuirea unor astfel de mărfuri sau servicii și a canalelor de distribuire ale acestora.

 

ARTICOLUL 12

 

Măsuri provizorii

 

(1)     Fiecare parte prevede că autoritățile sale judiciare dispun de autoritatea de a ordona măsuri
provizorii prompte și eficace:

 

(a)           împotriva unei părți sau, după caz, împotriva unei părți terțe asupra căreia autoritatea judiciară relevantă își exercită competența, pentru a împiedica comiterea unei încălcări a unui drept de proprietate intelectuală și, în special, pentru a împiedica introducerea în circuitele comerciale a mărfurilor care implică încălcarea unui drept de proprietate intelectuală;

 

(b)          pentru a păstra dovezi relevante cu privire la încălcarea presupusă.

 

(2)     Fiecare parte prevede că autoritățile sale judiciare dispun de autoritatea de a adopta măsuri
provizorii inaudita altera parte, după caz, în special atunci când orice întârziere este de natură să
cauzeze un prejudiciu ireparabil pentru titularul dreptului sau atunci când există un risc care poate fi
demonstrat al distrugerii dovezilor. În cadrul procedurilor conduse inaudita altera parte, fiecare
parte le furnizează autorităților sale judiciare autoritatea de a ordona rapid, la cerere, măsuri
provizorii și de a lua o decizie fără întârzieri nejustificate.

 

(3)          Cel puțin în cazurile de încălcare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe și în cazurile de contrafacere a mărcilor de comerț, fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea de a dispune sechestrarea sau altă formă de luare în custodie a mărfurilor suspecte, a materialelor și a instrumentelor relevante pentru încălcare și, cel puțin pentru contrafacerea mărcilor de comerț, a documentelor justificative, fie originale, fie copii ale acestora, relevante pentru încălcare.

 

(4)          Oricare dintre părţi prevede ca autoritățile sale să dispună de autoritatea de a cere solicitantului, cu privire la măsurile provizorii, să furnizeze orice dovezi disponibile în mod rezonabil ca aceștia să fie suficient de siguri că dreptul solicitantului este încălcat sau că o astfel de încălcare este iminentă și de a-i cere solicitantului să furnizeze o cauțiune sau o garanție echivalentă suficientă pentru a-l proteja pe învinuit și de a împiedica abuzul. O astfel de cauțiune sau de garanție echivalentă nu descurajează în mod nerezonabil recursul la proceduri pentru astfel de măsuri provizorii.

 

(5)          În cazul în care măsurile provizorii sunt abrogate sau în cazul în care încetează să fie aplicabile în urma unei acțiuni sau omisiuni a solicitantului sau în cazul în care se constată ulterior că nu a avut loc nicio încălcare a niciunui drept de proprietate intelectuală, autoritățile judiciare dispun de autoritatea de a ordona solicitantului, la cererea învinuitului, să furnizeze acestuia despăgubiri corespunzătoare pentru orice prejudiciu cauzat de aceste măsuri.

 

SECŢIUNEA 3

 

MĂSURI LA FRONTIERĂ¹‘²

 

ARTICOLUL 13

 

Domeniul de aplicare al măsurilor la frontieră³

 

Partea care prevede, în funcţie de necesităţi, în acord cu sistemul său intern de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală şi fără a aduce atingere cerinţelor Acordului TRIPS, măsuri de aplicare eficace a drepturilor de proprietate intelectuală la frontiere trebuie să facă acest lucru astfel încât să nu discrimineze în mod nejustificat între drepturile de proprietate intelectuală şi care să evite crearea de obstacole în calea comerţului legitim.

 

¹        în cazul în care o parte a renunţat în mod semnificativ la toate controalele asupra mişcării
mărfurilor de-a lungul frontierei sale cu o altă parte cu care formează o uniune vamală, nu se
solicită aplicarea dispoziţiilor prezentei secţiuni la frontiera respectivă.

 

²        Se înţelege că nu este obligatoriu să se aplice procedurile descrise în prezenta secţiune
mărfurilor introduse pe piaţă într-o altă ţară de către titularul dreptului sau cu
consimţământul acestuia.

 

³        Părţile sunt de acord că brevetele şi protecţia informaţiilor nedivulgate nu fac parte din
domeniul de aplicare al prezentei secţiuni.

 

ARTICOLUL 14

 

Transporturi mici și bagaje personale

 

(1)          Oricare dintre părţi include în aplicarea prezentei secțiuni mărfuri de natură comercială trimise în transporturi mici.

 

(2)          Oricare dintre părţi poate exclude din aplicarea prezentei secțiuni cantități mici de mărfuri de natură necomercială aflate în bagajele personale ale călătorilor.

 

ARTICOLUL 15

 

Furnizarea de informații din partea titularului dreptului

 

Oricare dintre părţi le autorizează pe autoritățile sale competente să solicite unui titular al dreptului să furnizeze informații relevante pentru a sprijini autoritățile competente în luarea măsurilor la frontieră menționate în prezenta secțiune. Oricare dintre părţi poate, de asemenea, să îl autorizeze pe un titular al dreptului să furnizeze informații relevante autorităților sale competente.

 

ARTICOLUL 16

 

Măsuri la frontieră

 

(1)     Oricare dintre părţi adoptă sau menţine proceduri cu privire la expedierea mărfurilor
importate şi exportate, conform cărora:

 

(a)          autorităţile sale vamale pot acţiona din proprie iniţiativă pentru a suspenda punerea în liberă circulaţie a mărfurilor suspecte; şi

 

(b)                      după caz, un titular al dreptului poate solicita autorităţilor sale competente suspendarea punerii în liberă circulaţie a mărfurilor suspecte.

 

(2)     Oricare dintre părţi poate adopta sau menţine proceduri cu privire la mărfuri suspecte în
tranzit sau în alte situaţii în care mărfurile sunt supuse controlului vamal, conform cărora:

 

(a)          autorităţile sale vamale pot acţiona din proprie iniţiativă pentru a suspenda punerea în liberă circulaţie sau deţinerea mărfurilor suspecte; şi

 

(b)                      după caz, un titular al dreptului poate solicita autorităţilor sale competente suspendarea punerii în liberă circulaţie sau a deţinerii mărfurilor suspecte.

 

ARTICOLUL 17

 

Cererea titularului dreptului

 

(1)          Oricare dintre părţi prevede ca autoritățile sale competente să solicite unui titular al dreptului care solicită procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la frontieră) să furnizeze dovezi adecvate pentru a convinge autoritățile competente că, în temeiul legislației părții care furnizează procedurile, există, prima facie, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală al titularului dreptului și să furnizeze informații suficiente despre care se poate aștepta în mod rezonabil să fie în posesia titularului dreptului pentru a permite autorităților competente să recunoască ușor mărfurile suspecte. Cerința de a furniza informații suficiente nu descurajează în mod nerezonabil recursul la procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la frontieră).

 

(2)          Oricare dintre părţi prevede posibilitatea de a prezenta cereri de suspendare a punerii în liberă circulație sau a deținerii oricăror mărfuri suspecte¹ sub control vamal pe teritoriul său. Oricare dintre părţi poate să prevadă ca astfel de cereri să se aplice expedierilor multiple. Oricare dintre părţi poate să prevadă ca, la cererea titularului dreptului, cererea de a suspenda punerea în liberă circulație sau deținerea mărfurilor suspecte se poate aplica punctelor selecționate de intrare și ieșire sub control vamal.

 

(3)          Oricare dintre părţi se asigură că autoritățile sale competente informează solicitantul într-o perioadă de timp rezonabilă dacă au acceptat sau nu cererea. Dacă autoritățile competente au acceptat cererea, ele informează, de asemenea, solicitantul cu privire la perioada de valabilitate a acesteia.

 

¹ Cerința de a prezenta astfel de cereri face obiectul obligațiilor de a prevedea procedurile menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la frontieră).

 

 (4)    Oricare dintre părţi poate să prevadă posibilitatea ca, în cazul în care solicitantul a recurs în mod abuziv la procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la frontieră) sau în cazul în care există un motiv valabil, autoritățile sale competente să aibă autoritatea de a refuza, suspenda sau anula o cerere.

 

ARTICOLUL 18

 

Cauțiune sau garanție echivalentă

 

Oricare dintre părţi prevede posibilitatea ca autoritățile sale competente să aibă autoritatea de a cere unui titular al dreptului care solicită procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la frontieră) să furnizeze o cauțiune rezonabilă sau o garanție echivalentă suficientă pentru a proteja pe învinuit și autoritățile competente și pentru a împiedica abuzul. Fiecare parte prevede că o astfel de cauțiune sau de garanție echivalentă nu descurajează în mod nerezonabil recursul la aceste proceduri. O parte poate să prevadă că o astfel de cauțiune poate să fie sub forma unei obligațiuni prin care învinuitul va fi apărat împotriva oricărei pierderi sau oricărui prejudiciu care rezultă în urma suspendării punerii în liberă circulație sau a deținerii mărfurilor în cazul în care autoritățile competente determină faptul că acestea nu prezintă o încălcare. O parte poate, doar în circumstanțe excepționale sau în temeiul unui ordin judecătoresc, să îi permită învinuitului să intre în posesia mărfurilor suspecte contra vărsării unei obligațiuni sau a unei alte cauțiuni.

 

ARTICOLUL 19

 

Determinarea încălcării unui drept

 

Oricare dintre părţi adoptă sau menține proceduri prin care autoritățile sale competente pot să determine, într-o perioadă de timp rezonabilă după inițierea procedurilor descrise la articolul 16 (Măsuri la frontieră), dacă mărfurile suspecte încalcă sau nu un drept de proprietate intelectuală.

 

ARTICOLUL 20

 

Măsuri de remediere

 

(1)          Oricare dintre părţi prevede faptul că autoritățile sale competente au autoritatea de a ordona distrugerea mărfurilor în urma unei determinări menționate la articolul 19 (Determinarea încălcării unui drept) conform căreia mărfurile aduc atingere unui drept. În cazurile în care aceste mărfuri nu sunt distruse, fiecare parte se asigură că, în afara circumstanțelor excepționale, astfel de mărfuri sunt îndepărtate din circuitele comerciale astfel încât să se evite orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului dreptului.

 

(2)          În ceea ce privește mărfurile de marcă contrafăcute, simpla îndepărtare a mărcii de comerț aplicată în mod ilegal nu este suficientă, în afara cazurilor excepționale, pentru a permite punerea în liberă circulație a mărfurilor în circuitele comerciale.

 

(3)          Oricare dintre părţi poate să prevadă faptul că autorităţile sale competente au autoritatea de a impune sancţiuni administrative în urma unei determinări menţionate la articolul 19 (Determinarea încălcării unui drept) conform căreia mărfurile aduc atingere unui drept.

 

ARTICOLUL 21

 

Taxe

 

Fiecare parte prevede faptul ca orice taxe pentru prezentarea unei cereri, pentru depozitarea sau distrugerea mărfurilor care urmează să fie evaluate de autorităţile sale competente în legătură cu procedurile descrise în prezenta secţiune să nu fie utilizate astfel încât să descurajeze în mod nerezonabil recursul la aceste proceduri.

 

ARTICOLUL 22

 

Divulgarea informaţiilor

 

Fără a aduce atingere legislaţiei unei părţi cu privire la protecţia vieţii private sau confidenţialitatea informaţiilor:

 

(a)    oricare dintre părţi poate autoriza autoritățile sale competente să furnizeze titularului dreptului informații despre expedieri specifice de mărfuri, inclusiv descrierea și cantitatea mărfurilor, pentru a contribui la detectarea mărfurilor care aduc atingere unui drept;

 

(b)          oricare dintre părţi poate autoriza autoritățile sale competente să furnizeze titularului dreptului informații despre mărfuri, inclusiv, însă fără să se limiteze la acestea, descrierea și cantitatea mărfurilor, numele și adresa expeditorului, importatorului, exportatorului sau a destinatarului și, în cazul în care sunt cunoscute, țara de origine a mărfurilor și numele și adresa producătorului de mărfuri, pentru a contribui la determinarea menționată la articolul 19 (Determinarea încălcării unui drept);

 

(c)           în afara cazului în care o parte le-a acordat autorităților sale competente împuternicirea descrisă la litera (b), cel puțin în cazul mărfurilor importate, atunci când autoritățile sale competente au aplicat sechestru asupra bunurilor suspecte sau, eventual, au realizat determinarea menționată la articolul 19 (Determinarea încălcării unui drept) conform căreia mărfurile aduc atingere unui drept, partea le autorizează pe autoritățile sale competente să furnizeze titularului dreptului, în treizeci de zile¹ de la sechestrare sau determinare, informații despre astfel de mărfuri, inclusiv, însă fără să se limiteze la acestea, descrierea și cantitatea mărfurilor, numele și adresa expeditorului, importatorului, exportatorului sau a destinatarului și, în cazul în care sunt cunoscute, țara de origine a mărfurilor și numele și adresa producătorului de mărfuri.

 

¹       În sensul prezentului articol, zile înseamnă zile lucrătoare.

 

SECŢIUNEA 4

 

PUNEREA ÎN APLICARE A SANCŢRJNILOR PENALE

 

ARTICOLUL 23

 

Infracţiuni

 

(1)                      Fiecare parte prevede proceduri şi sancţiuni penale care să se aplice cel puţin în cazurile de contrafacere intenţionată a mărcilor de comerţ sau de piraterie care aduce atingere dreptului de autor sau drepturilor conexe la scară comercială¹. în sensul prezentei secţiuni, actele efectuate la scară comercială le includ cel puţin pe cele efectuate sub forma activităţilor comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.

 

(2)                      Fiecare parte prevede proceduri şi sancţiuni penale care să se aplice cel puţin în cazurile de import intenţionat² şi de utilizare internă, în cadrul operaţiunilor comerciale şi la scară comercială, a etichetelor sau a ambalajelor:³

 

(a)     cărora li s-a aplicat, fără autorizare, o marcă care este identică cu o marcă de comerţ înregistrată pe teritoriul său sau care nu poate fi diferenţiată de aceasta; şi

 

¹        Fiecare parte tratează importul sau exportul intenţionat al mărfurilor de marcă contrafăcute
sau al mărfurilor piratate la scară comercială ca fiind activităţi ilegale care fac obiectul
sancţiunilor penale în temeiul prezentului articol. O parte poate să îşi respecte obligaţia cu
privire la importul şi exportul mărfurile de marcă contrafăcute sau al mărfurilor piratate
prevăzând distribuirea, vânzarea sau oferirea spre vânzare a acestor mărfuri la scară
comercială ca fiind activităţi ilegale care fac obiectul sancţiunilor penale.

 

²        O parte poate să îşi respecte obligaţia referitoare la importul etichetelor sau al ambalaj elor
prin măsurile sale privind distribuirea.

 

³        O parte poate să îşi respecte obligaţiile menţionate la prezentul alineat prevăzând proceduri şi
sancţiuni penale care să se aplice tentativelor de a comite o infracţiune privind mărcile

 

de comerţ.

 

 (b)    care sunt destinate a fi utilizate în cursul operațiunilor comerciale pe mărfuri sau în legătură cu servicii care sunt identice cu mărfurile sau serviciile pentru care o astfel de marcă de comerț este înregistrată.

 

(3)          O parte poate să prevadă proceduri și sancțiuni penale, în cazurile corespunzătoare, pentru reproducerea neautorizată a operelor cinematografice în cadrul unei proiectări într-o sală deschisă, în general, publicului.

 

(4)          Cu privire la infracțiunile precizate la prezentul articol, pentru care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă se asigură că legislația sa prevede o responsabilitate penală pentru complicitate.

 

(5)          Fiecare parte adoptă, în conformitate cu principiile sale juridice, măsurile necesare pentru a stabili responsabilitatea, care poate să fie penală, a persoanelor juridice pentru infracțiunile precizate la prezentul articol pentru care partea prevede proceduri și sancțiuni penale. Această responsabilitate nu aduce atingere responsabilității penale a persoanelor fizice care au înfăptuit infracțiuni.

 

ARTICOLUL 24

 

Sancțiuni

 

Pentru infracțiunile precizate la alineatele 1, 2 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni), fiecare parte prevede sancțiuni care includ pedeapsă privativă de libertate, precum și amenzi¹ suficient de ridicate pentru a descuraja viitoare acte de încălcare și care se aliniază nivelului sancțiunilor aplicate pentru infracțiunile de gravitate corespunzătoare.

 

ARTICOLUL 25

 

Sechestrarea, confiscarea și distrugerea

 

(1)          În cazul infracțiunilor specificate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă prevede ca autoritățile sale competente să aibă autoritatea de a dispune aplicarea sechestrului asupra mărfurilor de marcă susceptibile de a fi fost contrafăcute sau a mărfurilor piratate, asupra oricăror materiale și instrumente utilizate la comiterea infracțiunii presupuse, asupra documentelor justificative relevante în raport cu infracțiunea presupusă și asupra oricăror active care rezultă sau sunt obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea despre care se presupune că aduc atingere unui drept.

 

(2)          Atunci când o parte solicită identificarea mărfurilor care fac obiectul sechestrului ca o condiție preliminară pentru emiterea unui ordin menționat la alineatul (1), partea respectivă nu solicită ca mărfurile să fie mai amplu descrise decât este necesar pentru a le identifica în scopul sechestrului.

 

¹       Se înțelege că părțile nu sunt obligate să prevadă posibilitatea de a impune în paralel pedepse privative de libertate și amenzi.

 

(3)          În cazul infracțiunilor precizate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă prevede ca autoritățile sale competente să aibă autoritatea de a dispune confiscarea sau distrugerea tuturor mărfurilor de marcă contrafăcute sau a mărfurilor piratate. În cazurile în care mărfurile de marcă contrafăcute și mărfurile piratate nu sunt distruse, autoritățile competente se asigură că, în afara circumstanțelor excepționale, astfel de mărfuri sunt îndepărtate din circuitele comerciale, astfel încât să se evite orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului dreptului. Fiecare parte se asigură că distrugerea sau confiscarea unor astfel de mărfuri are loc fără niciun fel de despăgubire pentru contravenient.

 

(4)          În cazul infracțiunilor precizate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă prevede ca autoritățile sale competente să aibă competența de a dispune confiscarea sau distrugerea materialelor și instrumentelor utilizate în mod predominant la crearea de mărfuri de marcă contrafăcute sau mărfuri piratate și, cel puțin pentru infracțiunile grave, a activelor care rezultă sau sunt obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea care aduc atingere unui drept. Fiecare parte se asigură că distrugerea sau confiscarea unor astfel de materiale, instrumente sau active are loc fără niciun fel de despăgubire pentru contravenient.

 

(5)          În cazul infracțiunilor precizate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă poate să prevadă ca autoritățile sale judiciare să aibă competența de a dispune:

 

(a)    sechestrul activelor a căror valoare corespunde celei a activelor care rezultă sau sunt obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea despre care se presupune că aduc atingere unui drept; și

 

 (b)    confiscarea activelor a căror valoare corespunde celei a activelor care rezultă sau sunt obţinute, în mod direct sau indirect, prin activitatea care aduc atingere unui drept.

 

ARTICOLUL 26

 

Punerea în aplicare a sancţiunilor penale ex officio

 

Fiecare parte prevede ca, în cazurile corespunzătoare, autorităţile sale competente să poată acţiona din proprie iniţiativă pentru a deschide o anchetă sau o acţiune In justiţie cu privire la infracţiunile precizate la alineatele 1, 2, 3 şi 4 de la articolul 23 (Infracţiuni) pentru care partea respectivă prevede proceduri şi sancţiuni penale.

 

SECŢIUNEA 5

 

APLICAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

 

ÎN MEDIUL DIGITAL

 

ARTICOLUL 27

 

Aplicarea legii în mediul digital

 

(1)          Fiecare parte se asigură că legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii, de genul celor enunțate la secțiunea 2 (Punerea în aplicare a sancțiunilor civile) și la secțiunea 4 (Punerea în aplicare a sancțiunilor penale) care să permită o acțiune eficace împotriva oricărui act de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, care are loc în mediul digital, inclusiv măsuri de remediere eficiente destinate să prevină orice încălcare și măsuri de remediere care să constituie un mijloc de descurajare a oricărei încălcări ulterioare.

 

(2)          În conformitate cu alineatul (1), procedurile de aplicare a legii ale fiecărei părți se aplică încălcării dreptului de autor sau drepturilor conexe asupra rețelelor digitale, care pot include utilizarea ilegală de mijloace de difuzarea la scară largă în scopul încălcării. Aceste proceduri sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea activității legitime, inclusiv comerțul electronic și, în conformitate cu legislația părții respective, respectă principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil și protecția vieții private¹.

 

¹       De exemplu, fără a aduce atingere legislației unei părți, adoptarea sau menținerea unui regim care prevede limitări privind responsabilitatea furnizorilor de servicii online sau măsurile de remediere disponibile împotriva acestora, păstrând, în același timp, drepturile legitime ale titularului dreptului.

 

(3)          Fiecare parte se străduieşte să promoveze, în cadrul mediului de afaceri, eforturi de cooperare menite să abordeze în mod eficace contrafacerea mărcilor de comerţ şi încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe păstrând, în acelaşi timp, o competiţie legitimă şi, în conformitate cu legislaţia părţii respective, principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil şi protecţia vieţii private.

 

(4)          O parte poate să furnizeze, în conformitate cu actele sale cu putere de lege şi cu normele sale administrative, autorităţilor sale competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii online să divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informaţii pentru a identifica un abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare, atunci când respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic, cu privire la contrafacerea mărcilor de comerţ sau la încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe şi atunci când astfel de informaţii sunt cerute pentru a proteja sau a aplica drepturile respective. Aceste proceduri sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea activităţii legitime, inclusiv comerţul electronic şi, în conformitate cu legislaţia părţii respective, respectă principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil şi protecţia vieţii private.

 

(5)          Fiecare parte prevede o protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva neutralizării măsurilor tehnice eficace¹ folosite de autori, artişti interpreţi sau executanţi sau de producătorii de fonograme în exercitarea drepturilor lor în cadrul operelor, interpretărilor, execuţiilor sau fonogramelor lor şi care restrâng actele cu privire la acestea, care nu sunt autorizate de către autorii, artiştii interpreţi sau executanţi sau de către producătorii de fonograme în cauză sau care nu sunt permise de lege.

 

¹        în sensul prezentului articol, măsuri tehnice înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cursul normal al funcţionării sale, este prevăzută să împiedice sau să restricţioneze acte, cu privire la opere, interpretări, execuţii sau fonograme, care nu sunt autorizate de autori, artişti interpreţi sau executanţi sau de producători de fonograme, astfel cum prevede legislaţia unei părţi. Fără a aduce atingere domeniului de aplicare al dreptului de autor sau al drepturilor conexe incluse în legislaţia unei părţi, măsurile tehnice sunt considerate eficiente atunci când utilizarea operelor, interpretărilor, execuţiilor sau fonogramelor protejate este controlată de autori, artişti interpreţi sau executanţi sau de producători de fonograme, prin aplicarea unui control al accesului relevant sau a unui proces de protecţie relevant, cum ar fi criptarea sau bruierea sau a unui mecanism de control al copierii, care îndeplineşte obiectivul protecţiei.

 

 (6)    În scopul de a garanta protecția juridică corespunzătoare și sancțiunile juridice eficace menționate la alineatul (5), fiecare parte oferă protecție cel puțin împotriva:

 

(a)     în măsură în care legislația sa prevede acest lucru:

 

(i)     neutralizării neautorizate a unei măsuri tehnice eficace, executate știind sau având motive rezonabile pentru a ști; și

 

(ii)    oferirii publicului, prin intermediul comercializării unui dispozitiv sau al unui produs, inclusiv programele pentru calculator, sau al unui serviciu, ca o modalitate de a neutraliza o măsură tehnică eficace; și

 

(b)     fabricarea, importul sau distribuirea unui dispozitiv sau produs, inclusiv programe pentru
calculator sau furnizarea unui serviciu care:

 

(i)     este conceput sau produs în principal în vederea neutralizării unei măsuri tehnice eficace; sau

 

(ii)    are numai un scop limitat din punct de vedere comercial în afara celui de a neutraliza o măsură tehnică eficace¹.

 

¹       În aplicarea alineatelor (5) și (6), nicio parte nu este obligată să solicite ca proiectarea sau proiectarea și selecția părților și a componentelor pentru un produs electronic de consum, de telecomunicații sau informatic să ofere un răspuns vreunei măsuri tehnice speciale, atât timp cât produsul nu contravine în alt fel măsurilor sale de implementare a acestor alineate.

 

 (7)    Pentru a protej a informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic¹, fiecare parte
prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane
care săvârşeşte una din următoarele fapte cu ştiinţă şi fără autorizaţie sau, în cazul sancţiunilor
civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau
va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe:

 

(a)          eliminarea sau modificarea oricărei informaţii privind regimul drepturilor în format electronic;

 

(b)                      distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere, interpretări, execuţii sau fonograme, ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie.

 

(8)     Atunci când prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace în temeiul
dispoziţiilor de la alineatele (5) şi (7), o parte poate adopta sau menţine limitări sau excepţii
corespunzătoare măsurilor de punere în aplicare a dispoziţiilor de la alineatele (5), (6) şi (7).
Obligaţiile enunţate la alineatele (5), (6) şi (7) nu aduc atingere drepturilor, limitărilor, excepţiilor
sau mijloacelor de apărare legate de încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe prevăzute
de legislaţia unei părţi.

 

¹        în sensul prezentului articol, informaţiile privind regimul drepturilor înseamnă:

 

a)                            informaţii care identifică opera, interpretarea, execuţia sau fonograma; autorul operei, artistul interpret sau executant al interpretării sau execuţiei sau producătorul fonogramei; sau deţinătorul oricărui drept asupra operei, interpretării, execuţiei sau fonogramei;

 

b)             informaţii cu privire la clauzele şi condiţiile utilizării operei, interpretării, execuţiei sau fonogramei; sau

 

c)                            orice numere sau coduri care reprezintă informaţiile descrise la literele (a) şi (b) de mai sus; atunci când oricare din aceste informaţii este anexată unei copii a unei opere, interpretări, execuţii sau fonograme sau apare în legătură cu comunicarea sau punerea la dispoziţia publicului a unei opere, interpretări, execuţii sau fonograme.

 

CAPITOLUL III

 

PRACTICI DE APLICARE A LEGII

 

ARTICOLUL 28

 

Expertiză în domeniul aplicării legii, informare și coordonare internă

 

(1)          Fiecare parte încurajează dezvoltarea unei expertize specializate în cadrul autorităților sale competente responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală.

 

(2)          Fiecare parte încurajează colectarea și analiza de date statistice și alte informații relevante privind încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, precum și colectarea de informații privind cele mai bune practici de prevenire și combatere a încălcărilor.

 

(3)          Fiecare parte promovează, după caz, coordonarea internă în cadrul autorităților sale competente responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală și facilitează acțiunile comune ale acestora.

 

(4)          Fiecare parte încurajează promovarea, după caz, a stabilirii și menținerii mecanismelor formale sau informale, cum ar fi grupurile consultative, în cadrul cărora autorităților sale competente li se pot furniza punctele de vedere ale titularilor drepturilor și ale altor părți interesate relevante.

 

ARTICOLUL 29

 

Gestionarea riscurilor la frontiere

 

(1)     în scopul de a asigura o aplicare mai eficace a drepturilor de proprietate intelectuală la
frontiere, autorităţile competente ale unei părţi pot:

 

(a)          să consulte părţile interesate relevante şi autorităţile competente ale altor părţi responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în scopul de a identifica şi aborda riscuri semnificative şi de a promova acţiuni de atenuare a acelor riscuri; şi

 

(b)                      să facă schimb de informaţii cu autorităţile competente ale altor părţi privind aplicarea la frontiere a drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv informaţii relevante pentru a identifica şi a viza mai bine, în scopul inspectării, expedieri despre care se suspectează că ar conţine mărfuri care aduc atingere unui drept.

 

(2)     Atunci când o parte aplică sechestrul asupra unor mărfuri importate care încalcă dreptul de
proprietate intelectuală, autorităţile competente ale acesteia pot să îi furnizeze părţii informaţiile
necesare identificării părţilor şi mărfurilor implicate în exportul mărfurilor sechestrate. Autorităţile
competente ale părţii care realizează exportul pot lua măsuri împotriva părţilor respective şi a
viitoarelor expedieri, în conformitate cu legislaţia părţii respective.

 

ARTICOLUL 30

 

Transparență

 

În scopul de a promova transparența în administrarea sistemului său de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, fiecare parte ia măsuri corespunzătoare, în temeiul legislației și politicilor sale, pentru a publica sau a pune în alt fel la dispoziția publicului informații privind:

 

(a)           procedurile disponibile în cadrul legislației sale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile sale competente responsabile de o astfel de aplicare și punctele de contact disponibile în scopul asistenței;

 

(b)          actele cu putere de lege şi normele administrative, hotărârile judecătorești și administrative finale cu domeniu de aplicare general relevante privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală; și

 

(c)           eforturile sale de a asigura un sistem eficace de aplicare și protecție a drepturilor de proprietate intelectuală.

 

ARTICOLUL 31

 

Sensibilizarea publicului

 

Fiecare parte promovează, după caz, adoptarea de măsuri pentru a mări sensibilizarea publicului cu privire la importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală și efectele negative ale încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.

 

ARTICOLUL 32

 

Considerații referitoare la mediu în cazul distrugerii mărfurilor care realizează o încălcare

 

Distrugerea mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală se realizează în conformitate cu legile și regulamentele în materie de protecție a mediului ale părții unde are loc distrugerea.

 

CAPITOLUL IV

 

COOPERARE INTERNAȚIONALĂ

 

ARTICOLUL 33

 

Cooperare internațională

 

(1)    Fiecare parte recunoaște importanța majoră a cooperării internaționale la realizarea protecției eficace a drepturilor de proprietate intelectuală și că aceasta ar trebui încurajată indiferent de originea mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, de localizarea sau de naționalitatea titularului dreptului.

 

(2)                       în scopul de a combate încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, în special contrafacerea mărcilor de comerţ şi pirateria dreptului de autor sau a drepturilor conexe, părţile promovează cooperarea, după caz, între autorităţile lor competente responsabile pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. O astfel de cooperare poate să includă cooperarea cu privire la aplicarea legii cu privire la punerea în aplicare a sancţiunilor penale şi a măsurilor la frontieră care fac obiectul prezentului acord.

 

(3)                       Cooperarea din cadrul prezentului capitol este condusă în conformitate cu acordurile internaţionale relevante şi cu legile, politicile, alocarea resurselor şi priorităţile privind aplicarea legii ale fiecărei părţi.

 

ARTICOLUL 34

 

Schimb de informaţii

 

Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la articolul 29 (Gestionarea riscurilor la frontiere), fiecare parte se străduieşte să procedeze la schimbul de informaţii cu celelalte părţi în ce priveşte:

 

(a)          informaţiile pe care partea le colectează în conformitate cu dispoziţiile capitolului III (Practici de aplicare a legii), inclusiv date statistice şi informaţii privind cele mai bune practici;

 

(b)                      informaţiile cu privire la măsurile sale legislative şi de reglementare care au legătură cu protecţia şi aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală; şi

 

(c)          alte informaţii, după caz şi după cum s-a convenit reciproc.

 

ARTICOLUL 35

 

Consolidarea capacităţilor şi asistenţa tehnică

 

(1)      Fiecare parte se străduieşte să ofere, la cerere şi în conformitate cu termenii şi condiţiile
convenite reciproc, asistenţă privind consolidarea capacităţilor şi asistenţa tehnică în vederea
ameliorării aplicării drepturilor de proprietate intelectuală, celorlalte părţi semnatare ale prezentului
acord şi, după caz, viitoarelor părţi. Consolidarea capacităţilor şi asistenţa tehnică poate să acopere
domenii precum:

 

(a)          sporirea sensibilizării publicului cu privire la drepturile de proprietate intelectuală;

 

(b)                      elaborarea şi punerea în aplicare a legislaţiei naţionale cu privire la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală;

 

(c)          formarea funcţionarilor publici cu privire la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală; şi

 

(d)                      coordonarea operaţiunilor conduse la nivel regional şi multilateral.

 

(2)      Fiecare parte se străduieşte să colaboreze strâns cu celelalte părţi şi, după caz, cu ţările care nu
sunt părţi la prezentul acord, în scopul punerii în aplicare a dispoziţiilor alineatului (1).

 

 (3)    Oricare dintre părţi poate să desfășoare, împreună cu organizații relevante din sectorul privat sau la nivel internațional, activitățile descrise la prezentul articol. Fiecare parte se străduiește să evite suprapunerea inutilă între activitățile descrise la prezentul articol și alte activități de cooperare internațională.

 

CAPITOLUL V

 

ACORDURI INSTITUȚIONALE

 

ARTICOLUL 36

 

Comitetul ACCC

 

(1)          Părțile instituie Comitetul ACCC. Fiecare parte este reprezentată în cadrul comitetului.

 

(2)          Comitetul:

 

 

 

(a)           analizează punerea în aplicare și funcționarea prezentului acord;

 

(b)          ia în considerare chestiunile privind dezvoltarea prezentului acord;

 

(c)           ia în considerare, în conformitate cu articolul 42 (Amendamente), orice amendamente propuse ale prezentului acord;

 

(d)          decide, în conformitate cu alineatul (2) de la articolul 43 (Aderare), cu privire la condițiile de aderare la prezentul acord a oricărui membru al OMC; și

 

(e)           ia în considerare orice altă chestiune care poate afecta punerea în aplicare și funcționarea prezentului acord.

 

(3)    Comitetul poate decide:

 

(a)           să instituie comitete ad hoc sau grupuri de lucru pentru a asista comitetul în îndeplinirea responsabilităților sale prevăzute la alineatul (2) sau să asiste o parte viitoare la cererea sa de a adera la prezentul acord în conformitate cu articolul 43 (Aderare);

 

(b)          să ceară sfatul persoanelor sau grupurilor neguvernamentale;

 

(c)           să facă recomandări privind punerea în aplicare și funcționarea prezentului acord, inclusiv prin susținerea orientărilor privind cele mai bune practici aferente acestuia;

 

(d)          să facă schimb de informații și de cele mai bune practici cu părți terțe privind reducerea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv tehnicile de identificare și monitorizarea a pirateriei și a contrafacerii; și

 

(e)           să ia alte măsuri în exercitarea funcțiilor sale.

 

(4)          Toate deciziile comitetului sunt luate prin consens, în afara cazului în care comitetul poate decide altfel prin consens. Se consideră cu privire la comitet că a acționat prin consens asupra unei chestiuni care i-a fost prezentată spre examinare, dacă nicio parte prezentă la ședința la care este luată decizia nu obiectează în mod formal la decizia propusă. Limba de lucru a comitetului este engleza, iar documentele care vin în sprijinul activității sale sunt în engleză.

 

(5)          Comitetul își adoptă regulile și procedurile într-o perioadă de timp rezonabilă după intrarea în vigoare a prezentului acord și îi invită pe acei semnatari care nu sunt părți la prezentul acord să participe la deliberările comitetului privind respectivele reguli și proceduri. Regulile și procedurile:

 

 

 

(a)           abordează chestiuni precum prezidarea și organizarea de reuniuni, precum și executarea îndatoririlor organizaționale relevante pentru prezentul acord și funcționarea sa; și

 

(b)          pot să abordeze, de asemenea, chestiuni precum acordarea statutului de observator și orice altă chestiune despre care comitetul decide că este necesară pentru buna sa funcționare.

 

 

 

(6)          Comitetul poate modifica regulile și procedurile.

 

(7)          Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (4), în timpul primilor cinci ani după intrarea în vigoare a prezentului acord, deciziile comitetului de a adopta sau modifica regulile și procedurile se iau prin consens între părți și semnatarii care nu sunt părți la prezentul acord.

 

(8)          După expirarea perioadei precizate la alineatul (7), comitetul poate adopta sau modifica regulile și procedurile prin consens între părțile la prezentul acord.

 

(9)          Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (8), comitetul poate decide că adoptarea sau amendamentul adus unei anumite reguli sau proceduri necesită consensul între părți și semnatarii care nu sunt părți la prezentul acord.

 

(10)      Comitetul se reunește cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care comitetul decide altfel. Prima reuniune a comitetului are loc într-o perioadă de timp rezonabilă după intrarea în vigoare a prezentului acord.

 

(11)      Pentru mai multă certitudine, comitetul nu supraveghează sau nu conduce aplicarea legii, pe plan intern sau internațional sau anchetele penale privind cazuri specifice în domeniul proprietății intelectuale.

 

(12)      Comitetul se străduiește să evite suprapunerea inutilă între activitățile sale și alte eforturi internaționale privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală.

 

ARTICOLUL 37

 

Puncte de contact

 

(1)          Fiecare parte desemnează un punct de contact pentru a facilita comunicarea între părți privind orice altă chestiune care face obiectul prezentului acord.

 

(2)          La cererea unei alte părți, punctul de contact al unei părți identifică un birou sau un funcționar corespunzător căruia i se poate adresa cererea părții și acordă asistență, dacă este necesar, pentru a facilita comunicarea între biroul sau funcționarul în cauză și partea care a introdus cererea.

 

ARTICOLUL 38

 

Consultări

 

(1)    O parte poate solicita în scris consultări cu altă parte cu privire la orice chestiune care are legătură cu punerea în aplicare a prezentului acord. Partea care primește o astfel de cerere o examinează cu bunăvoință, oferă un răspuns și oportunități adecvate pentru consultări.

 

(2)          Consultările, inclusiv poziţiile particulare adoptate de părţile care participă la consultare, sunt confidenţiale şi nu aduc atingere drepturilor sau poziţiilor uneia sau alteia dintre părţi în cadrul oricărei alte proceduri, inclusiv o procedură sub auspiciile Memorandumului de înţelegere privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor inclus în anexa 2 la Acordul OMC.

 

(3)          Părţile care participă la consultare pot, de comun acord, să notifice Comisiei rezultatul consultărilor lor vizate la prezentul articol.

 

CAPITOLUL VI

 

DISPOZIȚII FINALE

 

ARTICOLUL 39

 

Semnarea

 

Prezentul acord rămâne deschis spre semnare de către participanții la negocierea sa¹ și de către oricare alți membri ai OMC cu care participanții pot să fie de acord prin consens, de la 1 mai 2011 până la 1 mai 2013.

 

¹       Australia, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Canada, Republica Cipru, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Estonia, Uniunea Europeană, Republica Finlanda, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Ungară, Irlanda, Republica Italiană, Japonia, Republica Coreea, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Malta, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Regatul Țărilor de Jos, Noua Zeelandă, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Singapore, Republica Slovacă, Republica Slovenia, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii.

 

ARTICOLUL 40

 

Intrare în vigoare

 

(1)          Prezentul acord intră în vigoare la treizeci de zile după data depunerii celui de-al șaselea instrument de ratificare, acceptare sau aprobare între acei semnatari care și-au depus instrumentele respective de ratificare, acceptare sau aprobare.

 

(2)          Prezentul acord intră în vigoare pentru fiecare semnatar care își depune instrumentul de ratificare, acceptare sau aprobare după depunerea celui de-al șaselea instrument de ratificare, acceptare sau aprobare, la treizeci de zile după data depunerii de către un astfel de semnatar a instrumentului său de ratificare, acceptare sau aprobare.

 

ARTICOLUL 41

 

Retragere

 

O parte poate să se retragă din prezentul acord prin intermediul unei notificări scrise către depozitar. Retragerea are loc la 180 de zile după ce depozitarul primește notificarea.

 

ARTICOLUL 42

 

Amendamente

 

(1)          O parte poate să propună comitetului amendamente la prezentul acord. Comitetul decide dacă prezintă sau nu părților o propunere de amendament, în scopul ratificării, acceptării sau aprobării.

 

(2)          Orice amendament intră în vigoare la nouăzeci de zile după data la care toate părțile și-au depus depozitarului instrumentele respective de ratificare, acceptare sau aprobare

 

ARTICOLUL 43

 

Aderare

 

(1)          După expirarea perioadei prevăzute la articolul 39 (Semnarea), orice membru al OMC poate solicita aderarea la prezentul acord.

 

(2)          Comitetul decide cu privire la condițiile de aderare pentru fiecare solicitant.

 

(3)          Prezentul acord intră în vigoare pentru solicitant la treizeci de zile după data depunerii instrumentului său de aderare, pe baza condițiilor de aderare menționate la alineatul (2).

 

ARTICOLUL 44

 

Textele acordului

 

Prezentul acord se semnează în exemplar unic original în limbile engleză, franceză și spaniolă, fiecare dintre aceste versiuni fiind în egală măsură autentică.

 

ARTICOLUL 45 Depozitar Guvernul Japoniei este depozitarul prezentului acord.

_______________________________________________________________________________

Acesta document poate fi descărcat de aici

Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape

1. Cronologic, Parlamentul European va trebui să-şi dea avizul conform în vara anului 2012,

2. Consiliul Uniunii Europene îl va adopta, independent de ratificarea în parlamentele naţionale.

3. Acordul va trebui ratificat de Parlamentul României şi doar după aceşti paşi va putea intra în vigoare.

Te salut, Năsăud

Micuţul meu Năsăud, te salut!

Eşti oraşul în care am copilărit

Atât de melancolic şi tăcut

Cu trecutul tău neprihănit.

 

            Te salut oraş cu dascăli harnici

            De poeţi şi cărturari,

            Cu castanii tăi feerici

            Şi cu-atâtea fapte mari.

 

Te salut oraş de basme

Unde vechea strălucire,

Stă-ngropată în miasme

Şi în pergamente fine.

 

            Te salut oraş de odinioară

            Unde noaptea se-auzeau viori,

            Unde un băiat m-a sărutat întâia oară,

            În triluri de privighetori.

 

Te salut şi te iubesc oraş frumos,

Unde fiecare piatră îmi vorbeşte de trecut,

Unde cerul de-un albastru maiestos

Sărută liliacul înflorind, tăcut

 

            Unde fetele, boboci de trandafiri,

            Care-au moştenit în zâmbet gingăşia,

            Îmbătate de tainice iubiri,

            Stau la sfat cu poezia.

 

Te salut oraş politic

Unde stă la primărie,

Un primar puţin cam … critic

Meditând la ce-o să fie

 

            Te salut oraşule cu plecăciune,

            Pentru ceea ce ai fost,

            În trecut ca o minune

            Iar acum eşti … fără rost.

 

Te salută pensionarii în fiecare dimineaţă

Ce n-au bani de-ngropăciune,

N-au nici dreptul la viaţă,

Doar să spună-o rugăciune.

 

            Te salut şi mă închin ţie

            Şi-ţi aduc omagii iar,

            Scriindu-ţi o poezie

            Şi acum, ca-ntâia oară.

 

Te salut oraş istoric

Plin de suveniruri sfinte,

Şi-am să termin categoric

Fiindcă, nu mai am … cuvinte.

 

            Brisiuc Doina – Năsăud

PROTEST!

FMI , cum se falimenteaza o tara ,Argentina 2001.

Pensionarii, cetatenii defavorizati si cei cu dizabilitati sunt programati constient la moarte. Exista chiar un plan scris, cu etape de desfasurare, despre care s-a tot vorbit in ultima vreme pe internet.

Una dintre etape este cresterea preturilor si a cheltuielilor curente cu electricitatea, gazul si  intretinerea la un nivel absolut imposibil de achitat. Se va murii de foame si boli in incercarea celor varstnici a le achita.

 Surse bine informate au comunicat ca Traian Basescu a indicat intr-un mediu restrans, in anul 2010 intr-o intalnire secreta cu Boc si consilieri sai,  la vila Lac 1:

“… o Romanie moderna nu trebuie sa mai aiba peste 1,6 milioane pensionari ! Statul nostru nu ii poate sustine fara a intra in incapacitate de plata, iar imprumuturile nu-s deloc o solutie pe termen mediu. Reforma mea prevede IESIREA DIN SISTEM, prin liberalizari de utilitati, incat tiptil-tiptil, se reduc pe cale naturala, cca 380.000 pensionari/an…”

Ce spuneti? Sa asteptam pana ajungem asa? Mai e putin nu-i asa?

PROTEST

E plină ţara de flămânzi
Ce-şi plâng durerea pe-nserate,
Iar tu-mpărate stai şi râzi
Şi rece eşti la toate.

Eşti mulţumit ce ai făcut,
Că ai acum de toate
Iar noi, cu haine de-mprumut,
Acum nu se mai poate.

Tu stai comod la căldurică
Alături de bogaţii tăi,
Iar noi n-avem o păturică
S-o punem pe bieţii copii.

Dar ce vorbesc eu de copii
Când mâna ta cu dosul îi „răsfaţă”
Şi-apoi te faci că nici nu ştii
Şi iar ne minţi în faţă.

Da, am crezut la început
Că-ţi vei iubi poporul,
Dar chiar aşa, nu am crezut
Că-ţi vinzi chiar şi vaporul.

Şi ţara ai vândut-o-ncet
Bucată cu bucată,
Dar nouă ne-ai dat foame, bocet,
De viaţa de-altă dată.

Noi am crezut că eşti român
Şi vei iubi dreptatea,
Dar nu eşti decât un păgân,
La tine-i libertatea?

Dar într-o zi s-or ridica
Eroii din morminte,
Cu degetul te-or arăta
Ca să-ţi aduci aminte

Ce ne-ai promis când te-am ales
Că ai să faci dreptate
Şi-acuma, uite ce-am cules
Umiliri şi nedreptate!

Dar ţara asta nu-i a ta
Nici nu a fost vreodată
Pe-aici ţi-e drumul, haide pa
Ia-ţi şi şleahta bogată!

Şi-aşa să vă tihnească vouă
De tot ce-aţi furat de la noi
Să vă stea-n gât cum ne staţi nouă,
De suflet suntem goi.

Că ne-aţi băgat cuţitu-n spate
Iar tu-mpărate tot râdeai
Şi ne-aţi promis : vă dau de toate !
În timp ce din salar tăiai.

Şi iar râdeai fără ruşine
Spunând satisfăcut :
Aşa, aşa, visaţi la bine
C-am să vă dau un şut!

Dar iată că se-ntoarse roata
Şi-ţi vom plăti noi ţie
Acuma când se strânge gloata
Şi rândul o să-ţi vie.

Ne-ai alungat peste hotare,
Copiii au rămas plângând
Fără părinţi şi alinare,
Dar până când ne vezi răbdând?

Gata acum, nu se mai poate!
Suntem aici ca să luptăm,
Şi o să dăm cu toţi din coate,
Acuma n-o să renunţăm!

Brisiuc Doina
– Năsăud